#daretodream ­čĺí Aurelian Mohan, delegat de tineret al Rom├óniei la ONU: ,,Vocea noastr─â, a tinerilor, a ajutat de multe ori la impulsionarea factorilor de decizieÔÇŁ

Aurelian Mohan are 23 de ani ╚Öi este delegat pentru tineret la ONU din partea Rom├óniei. A studiat la Facultatea de ╚śtiin╚Ťe Politice ├«n Bucure╚Öti ╚Öi totodat─â, de la distan╚Ť─â, ╚Öi la Universitatea MIT ╚Öi Universitatea California-Berkley. Dincolo de faptul c─â ne-a povestit parcursul lui ├«n carier─â, ne-a dat ╚Öi c├óteva ponturi de organiza╚Ťii ├«n care, potrivit lui, merit─â ca tinerii s─â se implice. Dezv─âluim dou─â din start: American Councils for International Education ╚Öi ┬áInternational Affairs (IAF), a asocia┼úiei Voluntari pentru Idei ╚Öi Proiecte. Enjoy! ­čÖé

  1. ┬á┬á┬á┬áAurelian, c├ót a contat pentru tine experien╚Ťa studiilor de la Universitatea MIT ╚Öi Universitatea California-Berkeley?

Cursurile realizate cu universit─â╚Ťile men╚Ťionate de dumneavoastr─â au avut, ├«n mod indubitabil, un impact major asupra form─ârii mele intelectuale. ├Än ciuda faptului c─â am studiat domenii (id est, statistic─â, respectiv politici publice) care erau analizate pe parcursul unor cursuri din cadrul Facult─â╚Ťii de ╚śtiin╚Ťe Politice a Universit─â╚Ťii din Bucure╚Öti (care mi-a devenit alma mater), doar ├«n contextul institu╚Ťiilor educa╚Ťionale americane am avut ╚Öansa s─â lucrez cu software de prelucrare a datelor statistice, precum RStudio, sau s─â analizez m─âsuri de public policy din toat─â lumea (exempli gratia, China, Singapore, India, Germania, Africa de Sud). In extenso, men╚Ťionez c─â am fost uimit de r─âbdarea de care d─âdeau dovad─â profesorii, de modul disciplinat ├«n care studen╚Ťii ╚Öi profesorii abordau fiecare curs ╚Öi de efortul depus de orice magistru pentru a identifica exemple menite a facilita o mai bun─â ├«n╚Ťelegere a problemelor matematice de mare complexitate.

  1. ┬á┬á┬á┬áDe╚Öi nu ai stat practic ├«n SUA, rigorile lor erau acelela╚Öi ╚Öi pentru studiile online? Ce ai sim╚Ťit c─â este diferit fa╚Ť─â de sistemul educational din Rom├ónia?

Nu exista nicio diferen╚Ť─â ├«ntre cursurile lor standard ╚Öi cele la care am participat ├«ntruc├ót, ├«n majoritatea cazurilor, activitatea din amfiteatre era difuzat─â ├«n timp real. Cu alte cuvinte, rigorile, elementele de natur─â procedural─â ╚Öi structura cursurilor nu erau modificate special pentru a acomoda studen╚Ťii din str─âin─âtate. ├Än urma unei evalu─âri obiective, pot afirma c─â at├ót test─ârile aferente fiec─ârui modul, c├ót ╚Öi probele finale, au fost cele mai dificile examene la care am luat parte vreodat─â, iar aceast─â m─ârturisire vine ├«n contextul ├«n care am participat la numeroase olimpiade (la nivel jude╚Ťean sau na╚Ťional ╚Öi un baraj pentru etapa interna╚Ťional─â a Olimpiadei de Geografie), concursuri na╚Ťionale ╚Öi test─âri ├«n cadrul facult─â╚Ťii sau ├«n cadrul unor interviuri.

Referitor la a doua ├«ntrebare, doresc s─â aduc ├«n prim-plan raportarea profesorilor fa╚Ť─â de studen╚Ťi; in concreto, chiar dac─â ├«ntreb─ârile sau r─âspunsurile studen╚Ťilor nu erau pertinente, profesorul era ├«n╚Ťeleg─âtor ╚Öi replica politicos c─â ÔÇ×intui╚Ťia dumneavoastr─â nu este potrivit─â, v─â rog s─â mai cugeta╚ŤiÔÇŁ, iar dac─â era cazul oferea explica╚Ťii suplimentare. Mai mult dec├ót at├ót, (a) erau depuse toate diligen╚Ťele necesare pentru ca majoritatea studen╚Ťilor s─â ├«n╚Ťeleag─â subiectul aflat ├«n discu╚Ťie, (b) c├ónd se introduceau elemente noi, pe parcursul pred─ârii, clasa era ├«ntrebat─â dac─â are idei referitoare la modul de rezolvare sau dac─â intuie╚Öte direc╚Ťia ├«n care se ├«ndreapt─â cursul, (c) cursurile erau ├«nso╚Ťite de prezent─âri foto/video, exerci╚Ťii realizate cu un anumit software sau de o multitudine de exemple practice menite a oferi studentului ÔÇ×ancoreÔÇŁ mnemotehnice ce ├«l vor ajuta ├«n timpul studiului individual, (d) profesorii structurau cursurile ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â nu fie ├«mp─ârt─â╚Öite cu studen╚Ťii toate detaliile ├«n ceea ce prive╚Öte punctele cheie ale materiei, oblig├ónd ├«ntr-o oarecare m─âsur─â studen╚Ťii s─â (1) citeasc─â bibliografia specific─â domeniului ╚Öi (2) s─â fac─â cercet─âri pe cont propriu. Acestea ar fi principalele diferen╚Ťe fa╚Ť─â de sistemul educa╚Ťional rom├ónesc.

  1. ┬á┬á┬á┬áCare sunt din punctul t─âu de vedere principalele trei calit─â╚Ťi pe care un elev trebuie s─â le aib─â dac─â vrea s─â fie admis la o universitate de top?

Trebuie s─â con╚Ötientiz─âm faptul c─â nu exist─â un anumit tipar, un set de condi╚Ťii universal valabile, care s─â se potriveasc─â ├«n toate circumstan╚Ťele; id est, calit─â╚Ťile necesare pentru ca cineva s─â fie admis la o universitate de top variaz─â de la un continent la altul ╚Öi de la o specializare la alta. Voi ├«ncerca totu╚Öi s─â identific trei ├«nsu╚Öiri care se aproprie de un model sub specie aeternitatis. Consider c─â ├«n orice context (1) ata╚Öamentul fa╚Ť─â de cunoa╚Ötere ╚Öi, implicit, calit─â╚Ťile pe care le genereaz─â, precum meticulozitate, disciplin─â a muncii ╚Öi propensiunea de a contura un sistem de g├óndire propriu, vor oferi elevului mentalitatea ╚Öi cadrul epistemologic necesar ├«ndeplinirii cu succes a oric─ârui demers. Totodat─â, (2) capacitatea de a argumenta sistematic ╚Öi corect din punct de vedere logic (care de multe ori este rezultatul primului element men╚Ťionat) reprezint─â cu certitudine un avantaj ├«n majoritatea cazurilor. ├Än cele din urm─â, (3) tenacitatea este un element vital ├«n cadrul unui demers de asemenea natur─â ├«ntruc├ót conduce la formarea capacit─â╚Ťii de adaptare la medii academice ╚Öi culturale noi.

  1. ┬á┬á┬á┬áDe ce ai fondat Dialectica (n.r. platform─â independent─â de ╚Ötiri ╚Öi analize)? Ce ai vrut s─â schimbi prin acest proiect ╚Öi cum te-a ajutat experien╚Ťa ├«nv─â╚Ť─ârii la universit─â╚Ťile str─âine ca s─â-l construie╚Öti?

Am dorit, ├«mpreun─â cu prietenii mei, s─â construiesc un website specializat ├«n c─âutarea ╚Öi eviden╚Ťierea pozi╚Ťion─ârilor ideatice c├ót mai apropiate de adev─ârul faptic. Obiectivul este de a transforma Dialectica ├«ntr-un ÔÇ×far c─âl─âuzitorÔÇŁ ├«n era ÔÇ×post-truthÔÇŁ (post-adev─âr). Motivul principal care a generat demersul Dialectica a fost dorin╚Ťa mea de a disemina la nivelul societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti o atitudine gnoseologic─â bazat─â pe conceptul de responsabilitate epistemic─â, un ata╚Öament ridicat fa╚Ť─â de cunoa╚Ötere ╚Öi, implicit, o pozi╚Ťionare c├ót mai obiectiv─â fa╚Ť─â de evenimentele ce marcheaz─â lumea contemporan─â.

Prin Dialectica am ├«ncercat s─â produc dou─â schimb─âri ├«n mass-media rom├óneasc─â: (1) s─â construiesc o platform─â care ofer─â tinerilor posibilitatea de a-╚Öi exprima p─ârerile liber, f─âr─â limit─âri de natur─â ideologic─â sau partinic─â, singurele condi╚Ťii pentru publicare fiind, desigur, cele care contureaz─â standardul de calitate pe care Echipa Editorial─â l-a impus de la ├«nceput (aparat bibliografic riguros construit, argumenta╚Ťii corecte din punct de vedere logic ╚Öi obiectivitate ÔÇô pe c├ót posibil ÔÇô ├«n analiz─â) ╚Öi (2) ├«nfiin╚Ťarea unei publica╚Ťii online care s─â fie capabil─â a livra analize bazate pe opinii reale ╚Öi justificate (├«n teoria cunoa╚Öterii, JTB – justified true belief – este o metod─â cunoscut─â de definire a cunoa╚Öterii) ╚Öi care s─â ofere articole f─âr─â prejudec─â╚Ťi, evalu─âri partinice, pozi╚Ťion─âri nejustificate, erori argumentative, exager─âri ╚Öi edulcor─âri.

Experien╚Ťa acumulat─â ├«n contextul cursurilor de la universit─â╚Ťile americane a jucat un rol important ├«ntruc├ót mi-a oferit acces la o vast─â baze de date cu bune practici din diverse domenii ╚Öi m-a ajutat s─â m─â familiarizez cu principii de etic─â a cercet─ârii. Aceste elemente au fost salutare ├«n procesul de identificare a diferen╚Ťelor dintre jurnalismul autohton ╚Öi cel american.

  1. ┬á┬á┬á┬áCum a venit func╚Ťia de Delegat de tineret al Rom├óniei la ONU? C├ót au contat studiile ╚Öi activit─â╚Ťile extra╚Öcolare?

Func╚Ťia de Delegat de tineret al Rom├óniei la ONU am ob╚Ťinut-o ├«n urma unui proces riguros de selec╚Ťie, organizat de Ministerul Afacerilor Externe ╚Öi de Ministerul Tineretului ╚Öi Sportului, format din trei etape: (1) preselec╚Ťie bazat─â pe CV, scrisoare de recomandare ╚Öi scrisoare de inten╚Ťie, ├«n urma c─âreia au fost ale╚Öi pentru urm─âtoarea etap─â zece candida╚Ťi, av├ónd ├«n vedere principiul parit─â╚Ťii de gen; (2) semifinala a constat ├«ntr-un interviu ├«n limba englez─â menit a testa cuno╚Ötin╚Ťele despre sistemul ONU, Obiectivele de Dezvoltare Durabil─â (SDGs) ╚Öi Agenda 2030, detalii despre activit─â╚Ťile de tineret conturate de anumite organiza╚Ťii din sistemul ONU sau de entit─â╚Ťi non-guvernamentale din Rom├ónia; etapa ├«n cauz─â a presupus ╚Öi realizarea unor discursuri, ├«n echipe de c├óte doi, pe diverse tematici de tineret; (3) etapa final─â a fost similar─â celei anterior prezentate, doar c─â aceasta s-a desf─â╚Öurat cu patru candida╚Ťi ╚Öi a inclus ├«ntreb─âri ├«n limba rom├ón─â. ┬á

Pe parcursul procedurii de selec╚Ťie studiile au jucat un rol important, ├«ns─â accentul a fost pus pe (1) activit─â╚Ťi de formare profesional─â ce nu apar╚Ťin cadrului universitar, (2) pe nivelul de implicare ├«n activit─â╚Ťi de voluntariat, (3) pe cuno╚Ötin╚Ťe despre politicile de tineret de la nivel na╚Ťional, continental sau mondial ╚Öi (4) pe detalii despre modul de func╚Ťionare a Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite.

  1. ┬á┬á┬á┬áCare sunt cele mai interesante experien╚Ťe avute p├ón─â acum ├«n cadrul UN?

Toate experien╚Ťele de la ONU p─âlesc ├«n compara╚Ťie cu momentul unic al discursului din Adunarea General─â. Acesta este extrem de important ├«ntruc├ót disemineaz─â, ├«n r├óndul liderilor a 192 de state (nu am inclus Rom├ónia), problemele cu care se confrunt─â peste dou─â milioane de tineri rom├óni ╚Öi m─âsurile de politic─â public─â pe care Delega╚Ťii le consider─â eficiente ├«n contextul dat. Vocea noastr─â, a tinerilor, a ajutat de multe ori la impulsionarea factorilor de decizie ├«n vederea amelior─ârii statu-quo-ului; motiv pentru care acord─âm o aten╚Ťie deosebit─â celor dou─â discursuri din Adunarea General─â (unul care a avut deja loc ├«n luna octombrie a anului 2018, iar al doilea va fi sus╚Ťinut ├«n luna februarie a anului urm─âtor, ├«n cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Social─â). Totodat─â, organizarea ╚Öi sus╚Ťinerea unui side-event la ONU, ├«mpreun─â cu Delega╚Ťii de tineret din alte ╚Ť─âri (├«n mandatul 2018-2019 a fost vorba de Delega╚Ťii Bulgariei, Germaniei, Luxemburgului ╚Öi Slovaciei), reprezint─â o colec╚Ťie de momente memorabile deoarece, pe l├óng─â faptul c─â ├«╚Ťi ofer─â ╚Öansa de a lucra ├«ntr-un mediu multicultural, constituie ╚Öi o oportunitate de a ├«mbun─ât─â╚Ťi rela╚Ťiile diplomatice ale Rom├óniei.

  1. ┬á┬á┬á┬áAi vreun principiu, motto, de la care nu te aba╚Ťi? Dac─â da, care?

Consider c─â, ├«n lipsa unui sistem de g├óndire bine conturat, cl─âdit pe un ansamblu solid de principii ╚Öi valori, orice motto are un caracter limitativ. In concreto, demersurile mele zilnice se ghideaz─â dup─â un ata╚Öament constant fa╚Ť─â de cunoa╚Ötere, grefat pe dorin╚Ťa mea de a progresa constant ╚Öi de a ajuta societatea ori de c├óte ori am ocazia.

  1. ┬á┬á┬á┬áPentru c─â drumul t─âu a fost de succes, d─â un pont celor care ├«nc─â sunt la liceu. ├Än ce tip de organiza╚Ťii s─â se implice ca s─â acumuleze c├ót mai multe experien╚Ťe care s─â completeze tot ce ├«nva╚Ť─â?

├Änainte s─â le ofer liceenilor sfaturi, prefer s─â le prezint modul ├«n care eu m-am raportat la acea perioad─â din via╚Ť─â. Cu alte cuvinte, ei trebuie s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â perioada care cuprinde liceul ╚Öi facultatea (p├ón─â la master ╚Öi doctorat) reprezint─â un interval temporal de maxim─â acumulare. Atunci ei ├«╚Öi vor contura gusturile ╚Öi dezgusturile, atunci ├«╚Öi vor cl─âdi destinul prin intermediul cuno╚Ötin╚Ťelor ╚Öi c─âr╚Ťilor cu care vor intra ├«n contact. Pentru a ├«n╚Ťelege mai bine la ce m─â refer, recomand tuturor s─â citeasc─â discursul lui Leo Strauss, intitulat What is Liberal Education? reg─âsit aici:┬áhttp://www.ditext.com/strauss/liberal.html

Vocea noastr─â, a tinerilor, a ajutat de multe ori la impulsionarea factorilor de decizie Institutul Diplomatic Rom├ón (au multe internship-uri); Institutul Qvorum de democra╚Ťie participativ─â; American Councils for International Education; International Affairs (IAF), a asocia┼úiei studen┼úe┼čti Voluntari pentru Idei ╚Öi Proiecte, cu proiectul Global Research Summer School; programe Erasmus+ Youth Exchange; sau Programul Oficial de Internship al Guvernului Rom├óniei.